E-LEARNING

Agenda cursului IAC:

• Conceptul e-Learning;
• e-Learning, prezentul şi viitorul;
• Sondaje- stud FPSE 2014;
• Cercetări proprii privind tehnologiile digitale pentru educaţie;
•  Platformaa UDUTU, "learning by doing";
• Resurse suplimentare pentru documentare/învăţare.

 E-learning se înţelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (TIC).
E=learning este sinonim cu multimedia learning, tehnolology-enhanced learning (TEL), computer-based instruction (CBI), computer-based training (CBT), computer-asisted instruction or computer-asded instruction (CAI), internet-based training (IBT), web-based training (WBT), online education, virtual education, virtual learning environments (VLE), m-learning, and digital education colaboration.


În prezent termenul de e-learning a ajuns să înlocuiască toţi termenii care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor TIC în procesul de instruire.


Platforma UDUTU- o nouă metodă prin care se pot crea cursuri online, pe capitole, cu evaluări şi autoevaluări.

sursa:www.techvibes.com

• Tutoriale UDUTU (set_1) publicate pe YouTube

[TUT-1] - In acest tutorial vom prezenta platforma udutu.com, platforma utilizata pentru crearea de cursuri online. La finalizarea acestui tutorial cursanti vor stii sa creeze un curs online.

[TUT-2] - Acest tutorial include creearea de paginii cu teste de evaluare multiple; STUD vor stii sa introduca un "powerpoint" in cursul online.

[TUT-3] - In acest tutorial cursantii vor invata sa utilizeze panoul de administrare, panoul de stilizare, panoul de resurse si inserarea in format HTML a codurilor format video.

[TUT-4] - In acest tutorial cursantii vor invata cum se descarca cursul si incarcarea cursului pe platforma  Google Drive. 

 sursa:http://www.unibuc-virtual.net/140217-online-tice/pag-30/pag-303-atelier-udutu

FLIPPED CLASSROOM

Aganda cursului IAC:

• Introducere;
• Etape de implementare "FC";
• "Unelte" pentru realizarea secvenţelor video;
• "FC" pentru avansaţi;
• Resurse suplimentare pentru documentare/învăţare.

FLIPEED CLASSROOM- o nouă metodă de predare dezvoltată de doi profesori americani, Jonathan Bergman şi Aaron Sams, ce presupune inversarea ordinii acţiunilor în procesul de instruire (învăţarea se face acasă, iar temele în clasă).

sursa:www.netop.com


ETAPE DE IMPLEMENTARE "FC": 

• Decideţi care este natura şi subiectul la care veţi aplica"FC", analizând contextul clasei la care veţi aplica aaceastă metodă;
• Alegeţi tehnologia (trebuie să fie uşor de folosit şi de înţeles de către elevi, calitatea produsului se referă la conţinut şi la forma de prezentare);
•  Unde aplicaţi fişierul video? ( YouTube, Google +, Google Drive, Blogul clasei, etc.);
• Producerea secvenţelor video;
•  Monitorizarea activităţii elevilor.

 

LMS

Agenda cursului IAC:

• definiţie LMS;
• istoric LMS;
• Google Apps ca şi LMS;
• cerinţe pentru LMS;
• UniBuc.

 LMS- Learning Management System. 
Programe software care permit unei organizaţii să monitorizeze în timp real procesul de învăţare. Aceste programe au încorporate o bază de date pentru stocarea unei mari varietăţi de informaţii: de la utilizatori, la programe de training, rezultate, rapoarte, etc.

sursa:http://imgbuddy.com/business-objectives.asp

 
Istoric LMS  2003-2013 profesorul universitar Bogdan Logofătu şi programatorul Luca Cordoi, au proiectat, implementat şi utilizat cu succes un sistem  LMS "home-made", în cadrul Departamentului CREDIS al Universităţii Bucureşti, realizare menţionată de presa din România şi prezantată la conferinţele internaţionale.






Google Apps ca şi LMS 
Google Apps este o suită de aplicaţii Google, serviciu ce permite companiilor, şcolilor şi instituţiilor să folosească diferite produse Google.

https://www.securenvoy.com/support/googleapps.shtm

 Cerinţe pentru LMS:

• posibilitatea utilizatorului de a  personaliza interfaţa;
•  permiterea accesului de pe diferite diapozitive: laptop, tablete, telefoane inteligente, etc.;
• aplicaţii BYOD;
• posibilitatea de auto-evaluare.

Pedagogia secolului XXI

Agenda cursului IAC:

• Competenţe TIC;
• Profesorii în secolul XXI;
• Taxonomia Bloom în secolul XXI;
• "e-Competenţe" şi "i-Curriculum";
• Unde este problema?
• Tendinţe actuale privind promovarea tehnologiilor în educaţie;
• Pedagogia pentru era digitală.                                                                                                                                                                                                                                                                    Pedagogia secolului XXI- pedagogie a competenţelor, care trebuie să dezvolte capacitatea de adaptare, de a face  faţă schimbărilor rapide, de a-şi dezvolte autonomia, identitatea şi capacitatea de a lucra cu alţii.       sursa:     http://adevarul.ro/educatie/scoala/analizA-educatia-secolul-xxi-lucrul-echipa-abilitatile-deadaptare-1_5356a91b0d133766a800db1a/index.html                                            
  
  sursa:http://www.teachthought.com/wp-content/uploads/2013/06/21st-century-pedagogies.jpg                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         "e- Competenţe" şi "i-Curriculum"                                         Viziunea proiectului "i-Curriculum", este concretizată într-un set de ghiduri ce pot fi folosite de către persone cu putere de decizie, de profesori sau orice tip de educatori, prooducătorii de resurse digitale, cât şi de studenţi pentru a verifica dăcă un proiect în curs îndeplineşte scopul de a crea premisele pentru o  participare activă la practici de învăţare continuă.     În cadrul proiectului activităţile au fost reinventate pentru a lua în considerare capacităţile tehologiei, analizând meta-competenţele şi meta-cunoştinţele necesare pentru a trăi într-o eră digitală.               "e-Competenţe" reprezintă capacitatea de a funcţiona efectiv în era digitală, a avea abilitatea de a învăţa rapid să lucrezi cu instrumentele digitale, de a analiza critic şi de a explora noi instrumente digitale.                                                                                                                        Într-un context al schimbărilor rapide acestea pot fi văzute ca o abilitate de autoperfecţionare pentru a beneficia de viitoarele transformări socio-economice.                                                                                                                                                                                         Taxonomia lui Bloom în secolul XXI                                      Există o disponibilitate ridicată de transfer a nivelurilor de stabilire a obiectivelor notate de Bloom, în zona instruiri asistate de calculator, noile tehnologi pot ajuta la atingerea obiectivelor din Taxonomia lui Bloom. 
  

Sursa:https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi0fqefnCO_AtQhkC0zYAVzvXRAQ5lk8aHk9fooiLiKTLJJBxL7Dl67p692HtA4JsXsIVQqGrgTNAh6FpjCT5XjGQar8qwagfxz3TKfe7QhZo495V2FCcEHm90TZ69nwxzJOpC_uKF3UM4/s1600/taxonomia-lui-bloom-anderson_xqi6.jpg

Profesorii secolului XXI 

• Facilitatori, îndrumători ai elevilor-  fără a se limita doar la transmiterea de informaţii şi evaluarea cantitativă a elevilor;
• Elevul nu trebuie să reproducă ci să fie responsabil de propria dezvoltare atât din punct de vedere social cât şi profesional;

•  Analizarea fiecărei situaţii de învăţare- organizarea actului de educaţional şi adaptarea lui la specificul elevului.

 


sursa:http://mvlada.blogspot.ro/2012/11/medii-educationale-integrate.html

Nativi vs imigranţi digitali

• Nativi digitali- persoane care s-au născut în timpul sau după introducerea generală a tehnologiilor digitale și prin interacțiunea cu tehnologia digitală de la o vârstă fragedă, are o mai bună înțelegere a conceptelor sale.

• Imigranţi digitali- persoane care s-au născut înainte de existența tehnologiei digitale și au adoptat-o într-o anumită măsură, mai târziu în viață.

Societatea este intr-o continuă schimbare la care oamenii sunt nevoiţi să se adapteze.

În cadrul cursului IAC a fost prezentată o imagine sugestivă, care ne îndeamnă să înţelegem  noile nevoi ale elevilor digitali, să încercăm să îi încurajăm pe ei să înveţe cum să înveţe pentru a nu simţi că sunt obligaţi, să ne axăm pe a dezvolta copilul astfel încât să poate coopera, să vrea să încerce, să fie curios să afle lucruri noi, să prezinte noi viziuni, să încerce să se perfecţioneze şi nu în ultimul rând să înveţe să critice şi să rezolve probleme.

 "Să ii lăsăm să se deprindă de mici cu mediul online şi să ne mândim că sunt nativi digitali sau să le mai temperăm elanul, până când au înţeles că mediul este doar o extensie a mediului offline?" sursa:http://www.staupenet.ro/nativi-sau-imigranti-digitali.html


La data de, 30 august 2012, în Ziarul Financiar a fost publicat un articol, în care profesorul universitar Vasile Baltac răspunde întrebarilor ce fac referire la  nativi digitali şi imigranţii digitali afirmând:

"Decalajul digital între generaţii este amplu. Tinerii au crescut cu acces la tehnologiile informaţiei și Internet și le consideră ca normale. Nu întâmplător acestora li se mai spune nativi digitali. Persoanele de vârsta doua și a treia trebuie să înveţe să folosească aceste tehnologii și constată că au de învăţat de la cei tineri. Prin similitudine cu cei care își schimbă ţara de reședinţă pe parcursul vieţii, celor care nu au crescut în școală cu tehnologiile digitale li se mai spune imigranţi digitali.

Vârsta medie a managerilor și funcţionarilor publici din România este de peste 40 de ani. O persoană la această vârstă va accepta mai greu să înceapă să utilizeze un calculator sau Internet. Aceasta nu este o particularitate românească. Statisticile arată că vârsta medie a utilizatorilor Internet este de 32 de ani în SUA, în timp ce vârsta medie a utilizatorilor de computere este de 39 de ani. Cu toate acestea, în SUA și alte ţări dezvoltate mediul social şi economic induce oamenilor o atitudine favorabilă introducerii tehnologiilor informatice.

În România şi în multe dintre ţările Europei Centrale şi de Est, atitudinea oamenilor mai în vârstă se caracterizează încă prin reluctanţa la apropierea de computere, din teama de a pierde respectul celor mai tineri sau din alte motive. Rezultatul este ceea ce se poate numi “efectul de respingere”. Ca urmare a acestei respingeri, computerele încă sunt adesea considerate un fel de “jucării moderne”, având totuşi “anumite merite” şi uneori acceptate ca şi “ modă “. Fenomenul nu are o fundamentare tehnică reală, tehnologiile informaţiei sunt ușor de asimilat, ceea ce și urmărește să demonstreze această carte:" sursa